Există multe modele și teorii pentru a descrie factorii care influențează un proces de recrutare. Eu încurajez sistemele simple, sisteme care hrănesc autenticitatea, nu o acoperă cu cuvinte multe și sofiscate.
Nu cred că piața este slabă și nici că există vreo goană după talente. Piața este așa cum este, cum poate să fie. Când sunt întrebată cum merge recrutarea, răspunsul meu este diferit. Și depinde de cine mă întreabă. Curios, nu-i așa? Explic imediat.
În fiecare proiect de recrutare gestionat (și să tot fie vreo 500), pot să fac o estimare intuitivă legată de rezultatul procesului încă dinainte de a lansa orice acțiune. Pentru această estimare, mă uit la cel RESPONSABIL pentru OMUL cel NOU. Este simplu (și poate părea chiar simplist), dar rezultatul este hrănit și direct influențat de două aspecte:
- ATENȚIE – asta înseamnă capacitatea reală de a fi ATENT la OAMENI. Capacitatea de a-i vedea, asculta, recunoaște prezența și valoarea.
- ÎNCREDERE – care hrănește respectul și permite fiecăruia să se exprime AUTENTIC.
Nivelul de atenție și încredere ale angajatorului atrage oamenii care rezonează cu acest nivel. Cu o precizie matematică de până la trei zecimale. Și este valabilă și reciproca. Întotdeauna suntem în mediul care corespunde întocmai nivelului nostru individual real de atenție și încredere.
Și atunci, dacă vrem să schimbăm ceva în contextul în care ne aflăm, fie că suntem angajați sau angajatori, începem ÎNTOTDEAUNA cu noi înșine.
Ne oglindim unii în alții. Ne merităm unii pe alții!
Ai dreptate, Corina.
Autenticitatea ar trebui sa primeze. Si mai am cateva, dar asta in primul rand.
Felicitari!